розривати
/[rɔzreˈʋate]/
Ukrainianverb
Definitions
- 1.to tear, to tear apart, to tear up, to rend
- 2.to break off, to sever, to terminate (:relations etc.)
Forms
- розрива́тиcanonical • imperfective
- rozryvátyromanization
- розірва́тиperfective
- 1aclass
- розрива́тиimperfective • infinitive
- розрива́тьimperfective • infinitive
- -active • imperfective • present
- -active • imperfective • past
- -imperfective • passive • present
- -imperfective • passive • past
- розрива́ючиadverbial • imperfective • present
- розрива́вшиadverbial • imperfective • past
- розрива́юfirst-person • imperfective • present • singular
- бу́ду розрива́тиfirst-person • future • imperfective • singular
- бу́ду розрива́тьfirst-person • future • imperfective • singular
- розрива́тимуfirst-person • future • imperfective • singular
- розрива́єшimperfective • present • second-person • singular
- бу́деш розрива́тиfuture • imperfective • second-person • singular
- бу́деш розрива́тьfuture • imperfective • second-person • singular
- розрива́тимешfuture • imperfective • second-person • singular
- розрива́єimperfective • present • singular • third-person
- бу́де розрива́тиfuture • imperfective • singular • third-person
- бу́де розрива́тьfuture • imperfective • singular • third-person
- розрива́тимеfuture • imperfective • singular • third-person
- розрива́ємfirst-person • imperfective • plural • present
- розрива́ємоfirst-person • imperfective • plural • present
- бу́демо розрива́тиfirst-person • future • imperfective • plural
- бу́демо розрива́тьfirst-person • future • imperfective • plural
- розрива́тимемоfirst-person • future • imperfective • plural
- розрива́тимемfirst-person • future • imperfective • plural
- розрива́єтеimperfective • plural • present • second-person
- бу́дете розрива́тиfuture • imperfective • plural • second-person
- бу́дете розрива́тьfuture • imperfective • plural • second-person
- розрива́тиметеfuture • imperfective • plural • second-person
- розрива́ютьimperfective • plural • present • third-person
- бу́дуть розрива́тиfuture • imperfective • plural • third-person
- бу́дуть розрива́тьfuture • imperfective • plural • third-person
- розрива́тимутьfuture • imperfective • plural • third-person
- -first-person • imperative • singular
- розрива́ймоfirst-person • imperative • plural
- розрива́йimperative • second-person • singular
- розрива́йтеimperative • plural • second-person
- розрива́вmasculine • past • singular
- розрива́лиmasculine • past • plural
- розрива́лаfeminine • past • singular
- розрива́лиfeminine • past • plural
- розрива́лоneuter • past • singular
- розрива́лиneuter • past • plural
Conjugation
Infinitive:розрива́ти, розрива́ть
| I | розрива́ю |
| you (sg) | розрива́єш |
| he/she/it | розрива́є |
| we | розрива́єм, розрива́ємо |
| you (pl) | розрива́єте |
| they | розрива́ють |
I
розрива́ю
you (sg)
розрива́єш
he/she/it
розрива́є
we
розрива́єм, розрива́ємо
you (pl)
розрива́єте
they
розрива́ють
Other Forms
gerund:розрива́ючи, розрива́вши
Full conjugation of розривати →