rasporediti
//rasporěːditi//
Serbo-Croatianverb
Definitions
- 1.to arrange, dispose
- 2.to assign, allot
- 3.to distribute
Forms
- rasporéditicanonical • perfective
- распоре́дитиcyrillic
- rasporeditiinfinitive
- -noun-from-verb
- rasporedimpresent • singular
- rasporedišpresent • singular
- rasporedipresent • singular • third-person
- rasporedimoplural • present
- rasporediteplural • present
- rasporedeplural • present • third-person
- rasporedit ćufuture • future-i • singular
- rasporedićufuture • future-i • singular
- rasporedit ćešfuture • future-i • singular
- rasporedićešfuture • future-i • singular
- rasporedit ćefuture • future-i • singular • third-person
- rasporedićefuture • future-i • singular • third-person
- rasporedit ćemofuture • future-i • plural
- rasporedićemofuture • future-i • plural
- rasporedit ćetefuture • future-i • plural
- rasporedićetefuture • future-i • plural
- rasporedit ćе̄future • future-i • plural • third-person
- bȕdēm rasporediofuture • future-ii • singular
- bȕdēš rasporediofuture • future-ii • singular
- bȕdē rasporediofuture • future-ii • singular • third-person
- bȕdēmo rasporedilifuture • future-ii • plural
- bȕdēte rasporedilifuture • future-ii • plural
- bȕdū rasporedilifuture • future-ii • plural • third-person
- rasporedio sampast • perfect • singular
- rasporedio sipast • perfect • singular
- rasporedio jepast • perfect • singular • third-person
- rasporedili smopast • perfect • plural
- rasporedili stepast • perfect • plural
- rasporedili supast • perfect • plural • third-person
- bȉo sam rasporediopast • pluperfect • singular
- bȉo si rasporediopast • pluperfect • singular
- bȉo je rasporediopast • pluperfect • singular • third-person
- bíli smo rasporedilipast • pluperfect • plural
- bíli ste rasporedilipast • pluperfect • plural
- bíli su rasporedilipast • pluperfect • plural • third-person
- rasporedihaorist • past • singular
- rasporediaorist • past • singular
- rasporediaorist • past • singular • third-person
- rasporedismoaorist • past • plural
- rasporedisteaorist • past • plural
- rasporedišeaorist • past • plural • third-person
- rasporedio bihconditional • conditional-i • singular
- rasporedio biconditional • conditional-i • singular
- rasporedio biconditional • conditional-i • singular • third-person
- rasporedili bismoconditional • conditional-i • plural
- rasporedili bisteconditional • conditional-i • plural
- rasporedili biconditional • conditional-i • plural • third-person
- bȉo bih rasporedioconditional • conditional-ii • singular
- bȉo bi rasporedioconditional • conditional-ii • singular
- bȉo bi rasporedioconditional • conditional-ii • singular • third-person
- bíli bismo rasporediliconditional • conditional-ii • plural
- bíli biste rasporediliconditional • conditional-ii • plural
- bíli bi rasporediliconditional • conditional-ii • plural • third-person
- -imperative • singular
- rasporediimperative • singular
- -imperative • singular • third-person
- rasporedimoimperative • plural
- rasporediteimperative • plural
- -imperative • plural • third-person
Conjugation
Infinitive:rasporediti
| he/she/it | rasporedi |
| they | rasporede |
he/she/it
rasporedi
they
rasporede
Full conjugation of rasporediti →