polaziti
//pǒlaziti//
Serbo-Croatianverb
Definitions
- 1.to leave, depart
- 2.to begin, start
- 3.to marry
Forms
- pòlaziticanonical • imperfective
- по̀лазитиcyrillic
- polazitiinfinitive
- pòlažēnjenoun-from-verb
- polazimpresent • singular
- polazišpresent • singular
- polazipresent • singular • third-person
- polazimoplural • present
- polaziteplural • present
- polazeplural • present • third-person
- polazit ćufuture • future-i • singular
- polazićufuture • future-i • singular
- polazit ćešfuture • future-i • singular
- polazićešfuture • future-i • singular
- polazit ćefuture • future-i • singular • third-person
- polazićefuture • future-i • singular • third-person
- polazit ćemofuture • future-i • plural
- polazićemofuture • future-i • plural
- polazit ćetefuture • future-i • plural
- polazićetefuture • future-i • plural
- polazit ćе̄future • future-i • plural • third-person
- bȕdēm polaziofuture • future-ii • singular
- bȕdēš polaziofuture • future-ii • singular
- bȕdē polaziofuture • future-ii • singular • third-person
- bȕdēmo polazilifuture • future-ii • plural
- bȕdēte polazilifuture • future-ii • plural
- bȕdū polazilifuture • future-ii • plural • third-person
- polazio sampast • perfect • singular
- polazio sipast • perfect • singular
- polazio jepast • perfect • singular • third-person
- polazili smopast • perfect • plural
- polazili stepast • perfect • plural
- polazili supast • perfect • plural • third-person
- bȉo sam polaziopast • pluperfect • singular
- bȉo si polaziopast • pluperfect • singular
- bȉo je polaziopast • pluperfect • singular • third-person
- bíli smo polazilipast • pluperfect • plural
- bíli ste polazilipast • pluperfect • plural
- bíli su polazilipast • pluperfect • plural • third-person
- polažahimperfect • past • singular
- polažašeimperfect • past • singular
- polažašeimperfect • past • singular • third-person
- polažasmoimperfect • past • plural
- polažasteimperfect • past • plural
- polažahuimperfect • past • plural • third-person
- polazio bihconditional • conditional-i • singular
- polazio biconditional • conditional-i • singular
- polazio biconditional • conditional-i • singular • third-person
- polazili bismoconditional • conditional-i • plural
- polazili bisteconditional • conditional-i • plural
- polazili biconditional • conditional-i • plural • third-person
- bȉo bih polazioconditional • conditional-ii • singular
- bȉo bi polazioconditional • conditional-ii • singular
- bȉo bi polazioconditional • conditional-ii • singular • third-person
- bíli bismo polaziliconditional • conditional-ii • plural
- bíli biste polaziliconditional • conditional-ii • plural
- bíli bi polaziliconditional • conditional-ii • plural • third-person
- -imperative • singular
- polaziimperative • singular
- -imperative • singular • third-person
- polazimoimperative • plural
- polaziteimperative • plural
- -imperative • plural • third-person
Conjugation
Infinitive:polaziti
| he/she/it | polazi |
| they | polaze |
he/she/it
polazi
they
polaze
Full conjugation of polaziti →