одбити
//ǒdbiti//
Serbo-Croatianverb
Definitions
- 1.to refuse
- 2.to repulse, reject
- 3.to knock off
- 4.to deduct
- 5.to reflect
Forms
- о̀дбитиcanonical • perfective
- òdbitiromanization
- одбитиinfinitive
- -noun-from-verb
- одбијемpresent • singular
- одбијешpresent • singular
- одбијеpresent • singular • third-person
- одбијемоplural • present
- одбијетеplural • present
- одбијуplural • present • third-person
- одбит ћуfuture • future-i • singular
- одбићуfuture • future-i • singular
- одбит ћешfuture • future-i • singular
- одбићешfuture • future-i • singular
- одбит ћеfuture • future-i • singular • third-person
- одбићеfuture • future-i • singular • third-person
- одбит ћемоfuture • future-i • plural
- одбићемоfuture • future-i • plural
- одбит ћетеfuture • future-i • plural
- одбићетеfuture • future-i • plural
- одбит ће̄future • future-i • plural • third-person
- одбићеfuture • future-i • plural • third-person
- бу̏де̄м одбиоfuture • future-ii • singular
- бу̏де̄ш одбиоfuture • future-ii • singular
- бу̏де̄ одбиоfuture • future-ii • singular • third-person
- бу̏де̄мо одбилиfuture • future-ii • plural
- бу̏де̄те одбилиfuture • future-ii • plural
- бу̏дӯ одбилиfuture • future-ii • plural • third-person
- одбио самpast • perfect • singular
- одбио сиpast • perfect • singular
- одбио јеpast • perfect • singular • third-person
- одбили смоpast • perfect • plural
- одбили стеpast • perfect • plural
- одбили суpast • perfect • plural • third-person
- би̏о сам одбиоpast • pluperfect • singular
- би̏о си одбиоpast • pluperfect • singular
- би̏о је одбиоpast • pluperfect • singular • third-person
- би́ли смо одбилиpast • pluperfect • plural
- би́ли сте одбилиpast • pluperfect • plural
- би́ли су одбилиpast • pluperfect • plural • third-person
- одбихaorist • past • singular
- одбиaorist • past • singular
- одбиaorist • past • singular • third-person
- одбисмоaorist • past • plural
- одбистеaorist • past • plural
- одбишеaorist • past • plural • third-person
- одбио бихconditional • conditional-i • singular
- одбио биconditional • conditional-i • singular
- одбио биconditional • conditional-i • singular • third-person
- одбили бисмоconditional • conditional-i • plural
- одбили бистеconditional • conditional-i • plural
- одбили биconditional • conditional-i • plural • third-person
- би̏о бих одбиоconditional • conditional-ii • singular
- би̏о би одбиоconditional • conditional-ii • singular
- би̏о би одбиоconditional • conditional-ii • singular • third-person
- би́ли бисмо одбилиconditional • conditional-ii • plural
- би́ли бисте одбилиconditional • conditional-ii • plural
- би́ли би одбилиconditional • conditional-ii • plural • third-person
- -imperative • singular
- одбијimperative • singular
- -imperative • singular • third-person
- одбијмоimperative • plural
- одбијтеimperative • plural
- -imperative • plural • third-person
Conjugation
Infinitive:одбити
| he/she/it | одбије |
| they | одбију |
he/she/it
одбије
they
одбију