изрывать
/[ɪzrɨˈvatʲ]/
Russianverb
Definitions
- 1.to dig up
- 2.to rifle through, to search through (all of something)
Forms
- изрыва́тьcanonical • imperfective
- izryvátʹromanization
- изры́тьperfective
- 1a imperfective transitiveclass
- изрыва́тьimperfective • infinitive
- изрыва́ющийactive • participle • present
- изрыва́вшийactive • participle • past
- изрыва́емыйparticiple • passive • present
- -participle • passive • past
- изрыва́яadverbial • participle • present
- изрыва́вadverbial • participle • past
- изрыва́вшиadverbial • participle • past
- изрыва́юfirst-person • present • singular
- бу́ду изрыва́тьfirst-person • future • singular
- изрыва́ешьpresent • second-person • singular
- бу́дешь изрыва́тьfuture • second-person • singular
- изрыва́етpresent • singular • third-person
- бу́дет изрыва́тьfuture • singular • third-person
- изрыва́емfirst-person • plural • present
- бу́дем изрыва́тьfirst-person • future • plural
- изрыва́етеplural • present • second-person
- бу́дете изрыва́тьfuture • plural • second-person
- изрыва́ютplural • present • third-person
- бу́дут изрыва́тьfuture • plural • third-person
- изрыва́йimperative • second-person • singular
- изрыва́йтеimperative • plural • second-person
- изрыва́лmasculine • past • singular
- изрыва́лиmasculine • past • plural
- изрыва́лаfeminine • past • singular
- изрыва́лиfeminine • past • plural
- изрыва́лоneuter • past • singular
- изрыва́лиneuter • past • plural
Conjugation
Infinitive:изрыва́ть
| I | изрыва́ю |
| you (sg) | изрыва́ешь |
| he/she/it | изрыва́ет |
| we | изрыва́ем |
| you (pl) | изрыва́ете |
| they | изрыва́ют |
I
изрыва́ю
you (sg)
изрыва́ешь
he/she/it
изрыва́ет
we
изрыва́ем
you (pl)
изрыва́ете
they
изрыва́ют
Other Forms
present active:изрыва́ющий, изрыва́я
past active:изрыва́вший, изрыва́в, изрыва́вши
present passive:изрыва́емый
past passive:-
Full conjugation of изрывать →