prosazovat
/[ˈprosazovat]/
Czechverb
Definitions
- 1.to push, to urge
- 2.to enforce
- 3.to promote, to assert
Forms
- prosázetperfective
- prosaditperfective
- prosazovatinfinitive
- prosazovatiinfinitive
- prosazovánínoun-from-verb
- prosazujifirst-person • indicative • singular
- prosazujucolloquial • first-person • indicative • singular
- prosazujemefirst-person • indicative • plural
- -first-person • imperative • singular
- prosazujmefirst-person • imperative • plural
- prosazuješindicative • second-person • singular
- prosazujeteindicative • plural • second-person
- prosazujimperative • second-person • singular
- prosazujteimperative • plural • second-person
- prosazujeindicative • singular • third-person
- prosazujíindicative • plural • third-person
- prosazujoucolloquial • indicative • plural • third-person
- -imperative • singular • third-person
- -imperative • plural • third-person
- prosazujemasculine • present • singular
- -masculine • past • singular
- prosazujícfeminine • neuter • present • singular
- -feminine • neuter • past • singular
- prosazujíceplural • present
- -past • plural
Conjugation
Infinitive:prosazovat, prosazovati
| I | prosazuji, prosazuju |
| we | prosazujeme |
| you (sg) | prosazuješ |
| you (pl) | prosazujete |
| he/she/it | prosazuje |
| they | prosazují, prosazujou |
I
prosazuji, prosazuju
we
prosazujeme
you (sg)
prosazuješ
you (pl)
prosazujete
he/she/it
prosazuje
they
prosazují, prosazujou
Full conjugation of prosazovat →